>

Acasă / Ştiri / Știri din industrie / Care sunt etapele cheie în procesul de formare mecanică sau chimică a țesăturii nețesute?

Știri din industrie

Care sunt etapele cheie în procesul de formare mecanică sau chimică a țesăturii nețesute?

1. Selectarea și pretratarea materiilor prime fibroase
Primul pas în procesul de formare a material nețesut este de a selecta materii prime adecvate din fibre. Materiile prime comune din fibre includ poliesterul, polipropilena și vinilonul. Aceste fibre vor suferi o serie de pretratări în timpul procesului de producție pentru a se adapta mai bine la etapele ulterioare de prelucrare.

Fibra de poliester are o rezistență bună și rezistență la căldură și este adesea folosită în produse nețesute care necesită durabilitate și rezistență ridicată, cum ar fi materialele de filtrare și utilizări industriale.
Fibra de polipropilenă este adesea folosită în producția de produse sanitare și bunuri de consum de unică folosință datorită densității sale scăzute, rezistenței la coroziune chimică și permeabilității puternice la aer.
Fibra Vinylon este potrivită pentru produsele medicale și sanitare datorită absorbției bune a umidității și moliciune, în special în zonele cu cerințe ridicate de confort, cum ar fi scutecele pentru copii și șervețelele igienice.
După selectarea fibrelor, fibra brută trebuie pieptănată, curățată și alte tratamente pentru a se asigura că fibra nu poartă impurități și poate fi formată fără probleme în procesele ulterioare.

2. Procesul de cardare
Procesul de cardare este primul pas important în producția de țesături nețesute. În acest proces, fibrele sunt introduse în mașina de carduri și dispersate într-o structură de plasă uniformă printr-o serie de dispozitive mecanice. Cardarea nu numai că poate sparge fibrele, ci și îndepărta eficient impuritățile și asigură uniformitatea fibrelor.

În acest proces, fibrele precum poliesterul, polipropilena și vinilonul sunt pieptănate într-o plasă de către mașina de card și distribuite în funcție de o grosime și densitate specifice. Plasa de fibre cardate poate intra in urmatoarea etapa a procesului de filare.

3. Formarea plasei de filare
Formarea rețelei de filare este un pas cheie în prelucrarea ulterioară a fibrelor cardate în țesături nețesute. Metodele obișnuite de formare a rețelei de filare includ formarea benzii uscate, formarea benzii umede și formarea benzii cu aer.

Formarea benzii uscate: Banda de fibre este așezată într-o bandă printr-o bandă transportoare cu bandă prin acțiune mecanică, care este potrivită pentru țesături nețesute mai ușoare și cu rezistență mai mare. Formarea uscată a benzilor este utilizată în general pentru fibre chimice, cum ar fi polipropilena și poliesterul, și poate produce o structură de plasă uniformă, care este potrivită pentru produse de unică folosință și materiale de filtrare etc.

Formarea țesăturii umede: Fibrele sunt dispersate într-o soluție apoasă și apoi depozitate într-o rețea printr-o plasă filtrantă, care este potrivită pentru țesături nețesute cu structuri mai complexe și cerințe ridicate de absorbție a apei. Pânzele întinse umede sunt adesea folosite pentru prelucrarea fibrelor de vinylon, în special pentru produsele care necesită o absorbție mare și confort, cum ar fi șervețelele igienice și scutecele.

Pânze așezate cu aer: Folosiți fluxul de aer pentru a suspenda fibrele în aer și pentru a le forma prin echipamente de aspirație. Pânzele așezate cu aer sunt în general folosite pentru structuri mai libere, potrivite pentru produse sanitare și materiale de izolare.

Aceste metode de formare a rețelei folosesc tehnologii și procese diferite pentru a obține o distribuție uniformă a fibrelor și formarea unei structuri de plasă, punând bazele proceselor de formare ulterioare.

4. Procesul de consolidare
Consolidarea constă în legarea rețelei de fibre formate prin presare mecanică, chimică sau la cald pentru a forma o țesătură nețesă cu o anumită rezistență și stabilitate. Conform diferitelor cerințe de aplicare, metodele de consolidare pot fi împărțite în următoarele tipuri:

Consolidare presată la cald: căldura este folosită pentru a topi și a lega fibrele. Fibrele de polipropilenă și poliester folosesc adesea tehnologia de consolidare presată la cald, care poate îmbunătăți în mod eficient rezistența și stabilitatea țesăturilor nețesute. Consolidarea presată la cald este potrivită pentru producerea de țesături nețesute mai dure și mai durabile.

Consolidare chimică: țesăturile de fibre sunt legate chimic prin acoperire sau pulverizare de adezivi. Consolidarea chimică este potrivită pentru produsele nețesute care necesită proprietăți specifice (cum ar fi antibacteriene și ignifuge). De exemplu, în produsele medicale și sanitare, consolidarea chimică poate îmbunătăți în mod eficient funcționalitatea țesăturilor nețesute.

Consolidare mecanică: fibrele sunt perforate mecanic printr-un dispozitiv special de perforare cu ac pentru a forma o structură împletită. Consolidarea mecanică este adesea folosită pentru a produce țesături nețesute durabile și rezistente la rupere, potrivite pentru covoare, materiale filtrante etc.

5. Proces de post-procesare
Țesătura nețesă consolidată trebuie de obicei să fie supusă unei serii de procese de post-procesare pentru a-și îmbunătăți performanța sau pentru a răspunde nevoilor specifice ale pieței. Procesele comune de post-procesare includ:

Tratament antibacterian: Prin aditivi chimici sau prin pulverizare de agenți antibacterieni, țesăturilor nețesute li se oferă proprietăți antibacteriene, care sunt utilizate pe scară largă în domeniul medical și al sănătății.
Vopsirea și imprimarea: în funcție de cererea pieței, se efectuează un tratament de vopsire sau imprimare pentru a crește frumusețea și funcționalitatea țesăturilor nețesute, care sunt potrivite pentru decorarea casei și industriile modei.
Tratament impermeabil: Prin acoperire sau tratament, țesăturile nețesute sunt făcute impermeabile, ceea ce este adesea folosit la fabricarea de produse precum echipament de ploaie și jachete.